21 februarie 2026 Postăvarul cel plin de zăpadă
Această drumeție a venit după o perioadă foarte “secetoasă” din punct de vedere al zăpezii.
Cu o săptămână înainte am fost la Amfiteatrul Transilvania, cu două săptămâni înainte am fost în Poiana Mărului. A fost negru pe jos, nici urmă de zăpadă. Deși eram în mijlocul lui februarie.
Practic vremea ne-a pus în situația în care drumeția noastră cică “de iarnă” era de iarnă doar în calendar 😀
Nu a fost cazul în Postăvaru. Zăpada ❄️ a fost generoasă și noi ne-am bucurat de ea din plin.
Am mers când prin pădure, când pe marginea pârtiei. Ne-am bucurat de natura înghețată. Ce faini sunt copacii acoperiți de nea!
În majoritatea timpului am mers pe potecă bătută, însă înainte să ajungem la stația superioară a telecabinei Capra Neagră am urcat în stil alpin o pantă nebătută de vreo 30 de grade experimentând mersul de iarnă, cel autentic, cel prin zăpada mare. A fost un efort cardio memorabil.
Toți colegii au ajuns pe vârf cu bine și îi felicit pentru reușită!
La coborâre, spre deliciul unora dintre noi, am folosit și tehnica de coborâre prin glisare, prozaic spus “prin alunecare pe fund”. A fost fun!
Din păcate, ceața care nu ne-a permis să vedem priveliștile fantastice care se văd de pe traseu. Nu e bai! Ne-am promis că vom reveni.
Pe traseu am ajuns și la Cabana Postăvaru. A fost dezastru popasul!
Când ajungi la o cabană montană te gândești că o să-ți tragi sufletul, că o să te relaxezi, o să mânânci ceva, o să bei un ceai?
Corect?
Nu am putut face asta la cabana Postăvaru! Acolo am găsit de fapt clubul de noapte Postăvaru 😀
Doar că nu era noapte, era mijlocul zilei.
Muzica era boomți, boomți și era pusă la un volum extrem de puternic, gen nu puteai să vorbești cu persoana de lângă tine decât dacă strigai.
Cele 15-20 de minute în care am stat la coadă să luăm un salam de biscuiți și un ceai au fost un chin.
Experimentarea munților în liniște se pare că este un concept perimat acolo. Păcat… era altfel în trecut.
Altfel, desigur, fiecare proprietar de cabană are dreptul de a-și conduce afacerea așa cum dorește!
Mă întreb totuși: “Oare cabanele de pe pârtiile din Austria de ce nu pun muzică la volum maxim în timpul zilei, ci doar seara la apres ski?
Oare pentru că sunt mai civilizați decât noi? 😀”
Mă rog… mergem mai departe.
Mulțumim participanților! A fost o plăcere să drumețim alături de voi!
Să ne vedem cu bine la următoarele drumeții!
Sorin Rădan
Ghid montan Edumont
Apropo: Vrei să mergi și tu într-o drumeție ca aceasta? Click AICI să vezi calendarul nostru de ieșiri în natură!
Hai și tu pe munte în drumeții! Efectul terapeutic este garantat!
Click AICI să vezi calendarul nostru de ieșiri în natură!
