Poze din drumeția la Cabana Mălăiești, Hornul Mare, Rododendronul de pe Valea Țigănești și Padina Crucii 15 iunie 2025

Rendezvous cu ursul. Bune Practici. Practici aiurea

Yup. Tura aceasta ne-am întâlnit cu moș Martin. Nu vă faceți “filme”, “radarul” meu l-a reperat din timp, adică la vreo 100-150 de metri de noi, așa că nu am fost nicio clipă în pericol.

Ce am făcut? Nimic deosebit. L-am admirat (era o ursoaică matură cu doi puiuți), l-am pozat și apoi am schimbat planul de drumeție.

Bunele practici în situații de genul spun că nu inițiem contactul cu animalul, ci ne retragem respectându-i spațiul.

Noi trebuia să mergem pe Brâna Caprelor, dar ursoaica era chiar la intrarea în brână, în zona Țancului Pietrelor pe un versant.

În timp ce noi ne depărtam de urs, un alt grup de drumeție (vreo 7-8 oameni, nu știu cine sunt) a ajuns acolo.

Well, ei, fiind posesorii unei educații montane precare, au mers direct spre urs, s-au apropiat bine de el și au început să facă zgomote ca ursul să plece din zonă.

Ursul nu s-a mișcat și grupul respectiv a trebuit să renunțe la inițiativa lor prostească, adică inițierea deliberată contactul cu animalul.

Eu, și personal, dar și ca specialist, îi consider niște idioți. Niște boi.

Ursul ar fi putut foarte bine să-i atace. Așa cum a făcut-o AICI sau AICI, de exemplu.

De asemenea, un urs care a făcut un contact cu omul în plus față de alte contacte, este un urs mai puțin sălbatic decât era înainte de contact.

Adică ei au mărit șansele ca ursul respectiv să se mai sperie mai greu de om în viitor.

Așa că atunci când mai auzim de un atac de urs să nu presupunem imediat că a fost exclusiv vina ursului.

Uitați ce fac concetățenii noștri pe munte.

Eu, ghidul turei, merg aproape săptămânal pe munte de vreo 7 ani, uneori făcând și 3 trasee pe săptămână. Și cu toate acestea este a doua oară când văd un urs în sălbăticie.

În rest, a ieșit o tură faină alături de Paul, Cristina și Ion. Nu se putea altfel cu oameni ca ei.

Am urcat la gheruțe și piolet prin Hornul Mare. Da. Mai este zăpadă acolo, chiar dacă este deja jumătatea lui iunie.

Valea Tigănești ne-a încântat cu rododendronul ei. A văzut și o ceată de capre negre, iar ieduții lor ne-au emoționat.