Salutare, prieteni
Sunt Sorin, ghid montan la Edumont.
În ultima vreme (octombrie 2025) au fost foarte multe accidente pe munte: 5 decese și un accidentat grav în doar două săptămâni.
Cei implicați nu erau alpiniști profesioniști, erau oameni obișnuiți, amatori de turism montan, probabil oameni ca tine.
Ei s-au dus pe acolo să se simtă bine, să se deconecteze, să se bucure de munte.
Cu toate acestea au ajuns în situația în care și-au pierdut viața.
Nasoală treabă, nu?
Familia știe că tu ești la munte ca să te simți bine și apoi primesc telefon de la autorități că tu nu mai ești printre noi.
Cuprins
De ce au murit?
Din același 3 motive pentru care mor oameni pe munte de fiecare dată.
👉 Motivul 1: Eroarea din neștiință
Aceasta eroare are o singură cauză: o educație montană precară sau chiar inexistentă.
👉 Motivul 2: Alegeri (umane) nepotrivite, iresponsabile
Aceste alegeri au ca sursă trăsături binecunoscute în tagma omenească: Orgoliu, Prostia, Aroganța, Mândria sau Încrederea exagerată în forțele proprii. Ele merg de obicei mână în mână.
👉 Motivul 3: Un accident nefericit
Este de știut că accidentele (adică evenimente care nu puteau fi prevenite sau anticipate) sunt foarte rare pe munte. Dacă te duci acolo nepregătit și pățești ceva nu este un accident, nu-i așa? Este doar o consecință normală, un outcome așteptat.
Majoritatea incidentelor montane provin de la primele două motive.
Gheruțele infame
Am citit recent o postare în care cineva argumenta că decesul fetei din Piatra Craiului a fost provocat de gheruțele antiderapante și, zicea el “gheruțele omoară”!
E ca și cum cineva s-ar trata de cancer cu aspirină și când o mierlește, altcineva ar zice:
“Aspirina omoară”!
Nu, prieteni!
Gheruțele NU omoară!
Ele ne ajută foarte mult dacă sunt folosite pentru ce au fost create, adică pentru drumeții (simple) de iarnă, într-un anumit tip de teren, în anumite condiții de zăpadă.
Vedeți acest articol
“Ghid Complet de Echipament pentru Drumeții de iarnă. Nivel Începător. Sfaturile unui ghid montan“
ca să înțelegeți rolul lor în echipamentul de iarnă.
Altfel fata respectivă și-a pierdut viața pentru că ea folosea gheruțele antiderapante într-o situație în care era nevoie de:
👉 un echipament (mult mai) specializat: colțari de alpinism, piolet, ham, coardă
👉 know-how-ul pentru a le folosi corespunzător
👉 parteneri de tură experimentați
Ea lupta cu “arc și săgeți” și “adversarul” avea “puști mitralieră și grenade”.
Ea nu era într-o drumeție, ea era într-o tură de alpinism.
Cineva educat montan sub nicio formă nu ar fi fost acolo unde a murit ea doar cu gheruțe antiderapante. Era în zona la Lanțuri din Piatra Craiului, în condiții de iarnă.
Acolo e greu să mergi vara (acela este în opinia mea cea mai grea urcare marcată din România), darăminte iarna.
O să vă explic mai jos în detaliu diferența dintre drumeție și tură de alpinism ca să înțelegeți ce și cum.
Altfel e păcat!
E păcat că au murit!
Hai să vedem dacă noi, cei norocoși să fim în viață, putem să facem ceva legat de asta.
Hai să umblăm astăzi la una dintre cauzele principale, adică la educația montană precară.
Vă las mai jos niște noțiuni de bază legate de mersul pe munte iarna.
Niște noțiuni care să fie un început bun în educația voastră montană pentru sezonul rece.
Am scris articolul având în minte că voi sunteți începători în ale mersului pe munte iarna, gen nu ați mers deloc în sezonul rece sau ați mers doar în câteva ture.
Când mergem în drumeții, în ture de iarnă este responsabil să ne punem următoarele probleme, întrebări.
ÎNTREBAREA 1 ca să nu murim iarna pe munte
Este drumeție de iarnă sau este tură de alpinism?
De ce este important să știm asta?
Pentru că răspunsul ne dă următoarele coordonate, coordonate de care depinde viața noastră:
👉ce know-how, ce skill-uri trebuie să avem pentru traseu?
👉 ce echipament luăm cu noi?
👉 pe cine luăm cu noi?
👉 cât de dificil va fi?
Care este diferența dintre o drumeție de iarnă și tura de alpinism?
Drumeția de iarnă este ieșirea în natură potrivită începătorilor sau turiștilor de nivel intermediar.
Tura de alpinism este ieșirea în natură potrivită turiștilor avansați sau alpiniștilor profesioniști.
Definiția cuvântul alpinism în DEX este “Ramură sportivă care cuprinde ascensiunile în munți, în special escaladarea părților greu accesibile ale acestora”
Când e (doar) drumeție de iarnă?
Ca să fie drumeție de iarnă trebuie să se întâmple concomitent (băi, adică în același timp 😀) următoarele lucruri:
a. Drumeția de iarnă se desfășoară pe un traseu unde sunt pante de înclinație mică, maxim 20-25 de grade, adică riscul de cădere este minim.
b. Drumeția de iarnă se întâmplă în locuri în care, chiar dacă se întâmplă cumva să cazi, după cădere, nu începi să aluneci necontrolat la vale.
De ce? Pentru că lângă poteca pe care mergi tu NU există o pantă abruptă, pantă pe care s-ar putea întâmpla această alunecare.
c. În cazul unei drumeții de iarnă, zăpada este în condiții optime pentru o drumeție desfășurată în condiții de risc minim, adică este stabilă. De obicei drumeția de iarnă se întâmplă pe o potecă “bătută” deja de alți turiști.
d. Drumeția de iarnă se desfășoară în locuri în care, dacă există risc de avalanșă, el se referă la o avalansă care ar putea veni de sus (nu la una pe care o poți declanșa tu) și el este minim sau inexistent.
Personal, când zic drumeție de iarnă primele nume care îmi vin în minte sunt:
👉 Cabana Curmătura
👉 Cabana Mălăiești
👉 Amfiteatrul Transilvaniei
👉 Vârful Grecului
Când este tură de alpinism (de iarnă)?
Este tură de alpinism atunci când se întâmpla UNA (doar una) din chestiile de mai jos.
a. Pe traseu sunt zone cu pante abrupte. Și nu vorbim aici de 5-10 metri de pantă de care trecem imediat, vorbim de zone în care stăm minute bune.
O să fiu “generos” aici, generos cu siguranța și cu viața: pante abrupte înseamnă pante cu o înclinație de peste 25 de grade.
b. Condițiile din teren: gradul pantei, starea zăpezii (înghețată, de exemplu, starea vremii (vânt, poate viscol) ne indică un risc de cădere ridicat.
c. Conformația terenului ne indică că, în cazul unei căderi, sunt șanse să începem după ea o alunecare necontrolată la vale, adică traseul pe care mergem are pe lângă el pante abrupte (cu o înclinație de 25 de grade).
Remarcă cei doi termeni de mai sus și înțelege distincția dintre ei: cădere și alunecarea (care vine sau nu) după ea.
E o treabă să cazi pe zapadă! Dar este o altă treabă să cazi pe zăpadă și apoi să o iei la vale necontrolat și să te oprești în niște stânci, 300 de metri mai jos.
Personal, când zic tură de alpinism (pentru turiștii mei care vor să se apuce de așa ceva) îmi vin în minte:
👉 Vârful Lespezi, Făgăraș
👉 Vârful La Om, Piatra Craiului
👉 Vârful Omu, Bucegi
Cine stabilește dacă este drumeție de iarnă sau tură de alpinism?
Dacă este tură de iarnă cu ghid montan, atunci ghidul stabilește acest aspect. Este jobul lui.
Altfel cea mai experimentată persoană din grup (liderul de grup) stabilește asta.
Printre altele, înainte de data drumeției, această persoană trebuie:
👉 să culeagă toate informațiile de mai sus despre traseu (înclinația pantelor, prezența zonelor expuse, traseul este prin pădure? este în gol alpin etc)
👉 (este ideal) să mai fi parcurs traseul în sezonul cald și să-l cunoască foarte bine sau să aibă informații despre el de la cineva care a mai fost pe acolo și în care are încredere
👉 să aibă informații LA ZI din teren legate de zăpadă, de starea ei, de stabilitatea ei
👉 dacă este o zonă care implică risc de avalansă, trebuie să consulte buletinul nivologic (este o informare ANM legată de riscul de avalanșă din zonă montană)
👉 să urmărească prognoza meteo din zilele anterioare drumeției/turei (riscul de avalanșă este afectat direct de acest aspect)
👉 să urmărească prognoza meteo din ziua drumeției și, cu o zi înainte, să decidă pentru grup este tura este “Go” or “No Go”.
Cu toate datele acestea, cineva experimentat (băi, am scris EXPERIMENTAT, ați văzut, da?) în mersul pe munte, poate stabili aproape cu certitudine dacă mâine va fi o tură de alpinism sau o drumeție de iarnă.
Este posibil ca același traseu să fie astăzi drumeție de iarnă, dar mâine să fie tură de alpinism?
Da.
Ohh… DA!
Și bine ai venit la cea mai importantă întrebare din acest articol.
Adevărul este că zăpada și starea vremii, cele două componente variabile ale “ecuației” noastre, sunt cele care stabilesc ce vom experimenta în teren.
Oamenii care au murit în perioada aceasta (poate cu excepția cazului de la vârful Lespezi) au murit pentru că ei s-au dus pe munte pregătiți de o drumeție de iarnă, când de fapt trebuiau să se ducă pregătiți pentru o tură de alpinism.
Nu au fost suficient de educați montan încât să-și dea seama de asta.
Sau și-au dat seama, dar au zis că merge și așa. Că nu o să li se întâmple lor beleaua.
Altfel uitați două exemple de trasee care pot fi și drumeție de iarnă, dar și tură de alpinism!
Să luăm un traseu clasic de pe la noi:
Vârful Omu de la telecabina Babele iarna
Acest traseu este unul pe care vara am văzut și copii de 5 ani.
În mintea multora este unul simplu (hai… poate de dificultate medie pentru că este lung).
Da. E simplu vara. Dar iarna nu-i ca vara.
👉 Scenariu 1
Condiții: vremea este bună, avem soare, vizibilitate, zăpada este stabilă, poteca este bătută, se vede că au mai mers mulți oameni pe acolo, zăpada nu este în condiții de sticlă (adică înghețată tun), dar nici moale (în condiții de topire), tu te-ai informat la Salvamont legat de traseu și ei au zis că merge și cu gheruțe.
Atunci aceasta este o drumeție de iarnă.
Da. Sunt niște zone expuse acolo (la Cerdac, de exemplu), dar condiții în care se desfășoară ziua + timpul petrecut acolo nu justifică evaluarea experienței ca tură de alpinism.
👉 Scenariul 2
Temperaturile sunt destul de scăzute, au fost așa toată săptămâna. Pe traseul este zăpadă și gheață multă. Vizibilitatea este redusă. Este ceață.
În discuția informativă cu Salvamontul din ziua precedentă s-au pronunțat cuvinte ca: risc de avalanșă, colțari și piolet, nu e de gheruțe.
Atunci acesta este o tură de alpinism.
Vârful Ciucaș iarna
Un alt exemplu de traseu destul de cunoscut care în anumite condiții nu mai este drumeție de iarnă, ci este tură de alpinism, este vârful Ciucaș.
Da. Vârful Ciucaș, cel pe care urcă vara și copii mici.
În condiții de vreme ideală, zăpadă stabilă am văzut pe vârful Ciucaș oameni care au reușit să ajungă acolo chiar și fără gheruțe antiderapante.
În alte condiții, de exemplu, condiții ca cele din articolul acesta
“Sfaturi pentru drumeții la temperaturi foarte scăzute! Ce faci când Ciucașul devine Everest?“,
vârful Ciucaș este o tură dificilă de alpinism.
Bun… După ce am stabilit ce tip de ieșire va fi (drumeție sau tură de alpinism) este nevoie să știm cine este liderul grupului.
ÎNTREBAREA 2 ca să nu murim iarna pe munte
Cine este liderul grupului?
De ce este nevoie să știm asta?
În timpul turei sau drumeției, în funcție de lucrurile care se pot întâmpla: schimbări de vreme, accidente, schimbări de consistență a zăpezii, traversarea unor pasaje dificile etc. este necesar să fie acolo cineva experimentat care să știe ce să facă.
👉 Este acel cineva care să ne învețe cum să traversăm o pantă înghețată.
👉 Acel cineva care să ne învețe cum să folosim corect echipamentul de iarnă: gheruțele sau colțarii sau pioletul.
👉 Acel cineva care să ne corecteze atunci când facem ceva prost, dar noi nu ne dăm seama.
👉 Acel cineva care să dea semnalul de “Nu mai e bună treaba. Trebuie să ne întoarcem” înainte să se întâmple prostii pe acolo.
👉 Cineva care uitându-se la cineva din grup să poată să zică “Marius nu mai poate și mai avem mult de mers. Gata. Ne întoarcem ACUM că altfel dăm de belele.”
👉 Acel cineva care, după ce și-a luat toate informațiile, (poate) să zică “Nu mergem mâine. E riscul prea mare!”
Cine ar fi bine să fie liderul grupului?
Păi cineva experimentat!
Cineva validat de surse valide (bună asta, nu? 😀)
ATENȚIE MAXIMĂ AICI!
“Noi mergem cu Ion pentru că el a mai mers pe munte iarna”
Ohh… de câte ori am auzit asta!
Faptul că Ion a mai mers pe munte iarna nu-l face pe Ion capabil să conducă o drumeție de iarnă, darăminte o tură de iarnă.
Nu-l validează în niciun fel pentru poziția de lider de grup.
Condiția este necesară, da, să fi mers pe munte iarna (e la mintea cocoșului această idee), dar nu este suficientă.
Și mai fii atent la ceva IMPORTANT:
Tu, dacă ești începător, nu ai abilitatea de a-l evalua pe Ion!
Nu ai abilitatea de a-ți da seama dacă este un lider valid.
Tu doar știi că este mai experimentat ca tine, dar dacă tu ești începător… cam toată lumea este mai experimentată ca tine.
Este Ion suficient de experimentat ca să fie lider de grup într-o tură montană de iarnă?
Este Ion suficient de experimentat încât să fii în siguranță cu el pe acolo?
Ion o să zică pe unde mergeți, ce o să faceți, foarte multe lucruri o să depindă de Ion, inclusiv viața ta.
Alege-l pe “Ion” cu mare atenție!
Dacă nu ai un “Ion” în viața ta, atunci îți recomand să mergi pe munte doar cu ghid montan.
Atestat și experimentat, dacă se poate.
Vedeți mai sus câte informații și ce expertiză trebuie să aibă cineva ca să conducă o tură de iarnă de succes?
Vedeți câte variabile sunt în joc?
Nu este de joacă pe acolo! Nu este mers la mall!
Dacă era mers la mall nu mai mureau oameni.
Dacă primele două întrebări sunt despre alții, următoarea este despre tine.
ÎNTREBAREA 3 ca să nu murim iarna pe munte
Eu sunt suficient de pregătit pentru unde mergem?
Sunt multe de spus aici și nu vreau să fac articolul acesta mai lung decât este deja.
Vă dau un răspuns scurt.
Mai mult sau mai puțin, într-o drumeție de iarnă poate merge cam toată lumea, gen până la Cabana Curmătura!
Într-o tură de alpinism, gen Vârful Lespezi, recomand să meargă doar persoane care au mai mers în drumeții de iarnă și care au deja o experiență montană consistentă.
Altfel participarea sau neparticiparea ta la tură ține de liderul de grup.
El trebuie să fie capabil să te evalueze și să-ți spună dacă ești ok pentru tură sau nu.
A patra întrebare este tot despre tine.
ÎNTREBAREA 4 ca să nu murim iarna pe munte
Eu am echipamentul necesar pentru această tură?
Echipamentul potrivit pentru tură, drumeție este esențial iarna pe munte.
Esențial, adică fără el s-ar putea să te accidentezi grav sau să mori pe acolo.
Unul este echipamentul pentru o drumeție de iarnă, altul este echipamentul pentru o tură de alpinism.
Cine decide care este echipamentul potrivit?
Liderul de grup.
Și face asta cu informații la zi din teren și folosindu-și experiența.
Mi s-a întâmplat chiar recent să anunț o listă de echipament pentru (ce credeam eu că va fi) drumeția noastră la Vârful Omu și apoi, cu o zi înainte, să anunț grupul că s-au schimbat condițiile din teren și gheruțele nu mai sunt suficiente. Că ne trebuie colțari, cască, piolet pentru că drumeția a devenit tură de alpinism.
Legat de echipamentul de iarnă uitați un articol din care puteți învăța chestii:
“Ghid Complet de Echipament pentru Drumeții de iarnă. Nivel Începător. Sfaturile unui ghid montan“
Da. Știu că v-am lăsat link-ul și mai sus, dar nu vreau să-l fi ratat sau ceva de genul.
Este evident că DACĂ NU AVEȚI echipamentul necesar pentru condițiile care pot apărea de-a lungul unei ture, sfatul meu este să NU MERGEȚI în ea.
Concluzii
Deci… Cum facem să nu murim iarna pe munte?
👉 Pasul 1: Ne educăm montan
Citim articole, cărți despre subiect. Ne informăm din SURSE VALIDE. Ne uităm la videouri create de surse valide.
Punem întrebări. Știți deja că întrebăm doar surse valide 😀
Și astfel ne dezvoltăm abilitatea de a distinge alegerile bune de alegerile rele.
👉 Pasul 2: Mergem pe munte alături de oameni experimentați
Lideri de grup de care vă vorbeam mai sus, oameni validați în care avem încredere.
👉 Pasul 3: Învățăm de la ei
Ideal ar fi să mergeți niște oameni care au și un skill pedagogic dezvoltat și care vă pot învăța.
👉 Pasul 4: Mergem pe munte cu echipament adecvat
Vă mulțumesc pentru atenție, prieteni!
Sper că rândurile de mai sus vă vor ajuta să luați decizii viitoare corecte!
Să ne vedem cu bine pe poteci,
Sorin Rădan,
Ghid național și montan, atestat numărul 7603
Accidentele montane din octombrie 2025
Vă las mai jos niște screenshot-uri cu postări ale Salvamontului și ale salvatorilor montani implicați în accidentele recente.
Fata decedată în Piatra Craiului
3 Turiști decedați în Făgăraș
Dl. Ciprian Lolu este unul dintre cei mai experimentați salvamontiști români, șeful Serviciului Salvamont Zărnești
Băiatul de 17 ani căzut în Bucegi
Turist decedat în Piatra Craiului
Dl. Ciprian Lolu este unul dintre cei mai experimentați salvamontiști români, șeful Serviciului Salvamont Zărnești
Turiști salvați în Piatra Craiului
Turiști salvați în munții Bucegi
